Blog Alianţa ProGen 2009

Nu am uitat nimic din ce am trăit şi am muncit pînă şi după “7 aprilie”. Am tăcut atîta vreme nu pentru că nu aveam ce spune. Din jenă, din sila şi din ciudă…
După data de 7 aprilie atît eu, cît şi colegii mei, am pierdut mult din elanul cu care ne făceam meseria pînă atunci. Multă revoltă şi furie am strîns în inimi în acele zile cumplite, dar, la fel ca mulţi alţii, nu am avut forţa să şi vorbim…despre îndemnul “mamei” de a trage în copii, despre violuri şi umilinţe în secţiile de poliţie, despre prezenţa absentă a ministerelor şi atîtea altele…toate în legătură directă cu meseria noastră: încurajarea participării politice a femeilor, abilitarea femeilor şi drepturile femeilor. Mi-i ruşine şi mie acum, ca multora. Sunt compromisă în faţa-mi, la fel cum este compromisă şi cauza pentru care muncesc de cîţiva ani.
Atunci, dar şi astăzi încă, mi se pare şi cinic, şi lipsit de relevanţă şi artificial să invoc problema egalităţii între bărbaţi şi femei într-o ţară în care, nici unii, nici altele…nu au nici un drept.

(more…)

Poate că, pentru unii dintre dumneavoastră, accesul femeilor în politică nu este o prioritate; mult mai importantă este bănăstarea financiară (proprie, pardon!) sau accederea la un nivel de trai decent, dar aş vrea să vă amintesc că şi la “bunăstare” şi la “trai decent” femeile, inteligente şi active, ar putea fi de mare folos (chiar mai mare decît al unor bărbaţi…).  Participarea femeilor, inteligente şi active, curajoase şi oneste, la viaţa politică, şi nu numai, ar duce la crearea unui parteneriat corect cu mult mai multe şanse de realizare a tuturor dezideratelor naţionale şi europene pe care şi le propun toate partidele înscrise în cursa pentru parlamentarele de peste 3 saptămîni.

(more…)