Mai mare însă este dezamăgirea. După ani buni de sensibilizare cu privire la necesitatea sporirii participării politice a femeilor, după sute de instruiri desfăşurate în acest sens, după atîtea demersuri şi discuţii cu privire la acest subiect…vom avea după 5 aprilie şi mai puţin decît am avut. Îmi puneam compulsiv întrebarea „Ce s-o fi întîmplat?”. Continui să-mi sîcîi prietenii, colegii şi acum, după mai multe zile de la înregistrarea partidelor cu mult prea retorica întrebare „Oare de ce?”. Îmi poate răspunde cineva aşa ca să încetez să hărţuiesc lumea din jurul meu?
Un cunoscut lider politic spunea vara trecută, în cadrul unei conferinţe că „femeile sînt membrii ideali de partid: disciplinate, bune executante, fără ambiţii mari”, recunoscînd cu seninătate că are mai multă încredere în femeile din partidul său. L-am admirat pentru îndrăzneala şi naturaleţea cu care a vorbit despre cît de importante sunt femeile pentru partidul său. L-am tot dat exemplu cu diferite ocazii, ca model de lider care încurajează atît de mult şi de consecvent femeile. L-am suprins făcîndu-şi griji pentru felul în care va reuşi să promoveze cît mai multe femei pe listă. Am crezut cu adevărat că-i pasă. Cănd am văzut lista partidului, chiar şi el m-a dezamagit.
Un alt lider de partid mă dezamagise crunt cu cîteva luni în urmă, dar speram că se va „reabilita” odată cu lista candidaţilor şi/ sau barem cu cabinetul de miniştri propus. Ceea ce a urmat nu a făcut decît să-mi sporească dezamagirea…iremediabil, de această dată.
În cazul altor partide, cunoscîndu-le atitudinile profund misogine nici nu-mi făceam iluzii. Listele lor m-au ajutat să rămîn cum eram…adică fără iluzii.
Sînt şi partidele care mi-au depăşit expectanţele. A fost surprinzător să văd şi altfel de liste. Indiferent care este motivaţia reală pentru promovarea femeilor pe liste, aceste partide au deja o bilă albă. Fie că e o tactică electorală, fie că o fac din convingere autentică, aceste partide au luat o decizie importantă şi principială.
Daniela Terrzi-Barbarosie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Ascultati tot reportajul si veti vedea adevarata implicare a femeilor in viata sociala si altele http://saccsiv.wordpress.com/2009/02/20/documentare-celebre-interviul-luat-de-alex-jones-lui-aaron-russo-subtitrare-in-limba-romana-si-o-analiza-a-sa/
Am ascultat cu interes interviul. sunt socata de multe din cele auzite. Bineinteles ca finalul, legat de miscarea feminista m-a mirat si mai mult. Nu stiu in ce masura poate fi “crezut” nici descendentul Rockefeller-ilor… Sau, mai bine, in ce masura este credibila aformatia protagonistului.
Chiar daca ar fi sa fi spus asa descendentul, in ce masura opinia lui este adevarata? Nu va puta nimeni raspunde. Nu vreau sa spun decat ca este o opnie, care poate fi sau poate sa nu fie adevarata. Si nici nu avem cum sa verificam acest lucru. In schimb, ma aliniez si eu opiniei acestuia, desi in cazul meu, e un regret mai curand, referitor la faptul ca parintii participa din ce in ce mai putin la educatia copiilor.
Sunt curioasa sa stiu care este parerea dvs. despre miscarea feminista, si mai mult, care este opinia dvs. despre initiativa Aliantei ProGen 2009.
Va multumesc pentru interventie!
Spusele acestui protagonist pot fi verificate foarte usor. Orisice actiune are un rezultat foarte clar. Daca te intereseaza subiectul cauta filmele EndGame, Esoteric Agenda si iti vei explica foarte multe. Dar foarte clar vei intelege din Protocoalele Inteleptilor Sionului, acestea nu este un film ci le vei gasi sub forma de text. Iti vei da seama ce este cu criza actuala, de ce au fost provocate razboaiele si alte lucruri, vei fi cu mult mai socata.
Parerea mea fata de egalitatea gen este cred una de echilibru, si totusi o sa va spun cum a spus maica-mea care este o femeie foarte activa si este un lider formal si neformal in comunitate: Feminismul nu este altceva decat o inrobire si mai mare a femeilor, nu este altceva decat diminuarea responsabilitatii barbatului, astfel distrugand temelia fundamentala a familiei. Voi relata din propria mea experienta. Cum am mai spus mama mea este si a fost foarte activa, dar a pierdut cel mai mult prin faptul ca niciodata nu a fost cu o prezenta absoluta macar de 24 ore, macar o zi pe saptamana acasa. Credeti-ma ca o spun cu multa durere, fiindca am simtit efectele lipsei ei, care si astazi sunt prezente in viata mea, desi despartita de familie de mai bine de 10 ani. Acum la fel sunt si eu activa, de fapt inrobita in diferite activitati care ma consuma si nu fac altceva decat sa ma mentina la o existenta decenta conform standartelor RM. Eu intr-o saptamana nu am reusit sa gasesc 2 ore sa ma ocup cu fetele mele pentru a invata poezia de 8 martie la gradinita. Vreau sa va spun ca asta e o tragedie. In situatia mea sunt multe femei, care cel putin nu au macar acel trai decent. Vin super obosite de la servici, apoi trebuie sa faca mancare, asta tine cam cel putin o ora, apoi vine curatenia, iarasi o ora si apoi culci copii. Spuneti-mi, cand mai gasesti timp sa te ocupi cu copiii, sau sa mai citesti o carte?… Dar cate resurse mai raman pentru partea intima? Cand esti cu ochii incercanati, umflati si casti tot timpul? Oare cum poti sa concurezi cu cele pipite bine fardate si intretinute? Da drepturile femeilor trebuie sa fie respectate. Mai ales ce tine de violenta, sau descriminare
dar asta nu inseamna ca trebuie sa promovam feminismul cu atat ardoare. Noi facem un dezechilbru care nimic si nimeni in lume nu -l poate repara decat femeia. Rolul ei este foarte important, dar noi ii diminuam acest rol si ii oferim un altul, fara sa calculam impactul. Imi aduc aminte un seminar cand eram prin a 9 si mi se spunea ca unica diferenta dintre femeie si barbat este ca femeia poate naste. Scurt pe doi, au fost taiate toate legaturile de afectiune, a fost diminuat rolul matern pana la un simplu fapt. Acum Sarcozy vrea sa faca concediul matern DOAR DE 6 SAPTAMANI. Copilul acestei femei practic se va echivala cu o clona. ASTA ESTE O TRAGEDIE. Credeti-ma, nici nu banuiti ce promovati.
Cam de ce credeti ca sunt atatea divorturi? Banii, ar putea fi raspunsul. Nu domnii mei. Inrobirea femeii. Ea nu mai poate face fata stresului si activitatii la care s-a inhamat. Nu se mai stie cine este responsabil si pentru ce. De ce pe timpul deportarilor, barbatii nostri deportati in Crimeea isi cautau familia tocmai in Siberia? Erau mai bogati? DA. ERAU MAI BOGATI IN DRAGOSTE SI AFECTIUNE. Iar astazi femeia nu mai are putere sa o ofere si nici s-o primeasca. Fiindca ea este director de scoala, de ONG, ea vine cu nerviii la pamant si acasa trebuie sa le faca pe toate tot atat de bine ca si mai inainte. NU SE POATE. Fiindca fizic nu este realizabil. Tot ce va rog, domnii mei, este sa ocrotiti femeia de langa voi, fiindca asa va ocrotiti familia si pe sine.
Stimata doamna,
aveti multa dreptate in ceea ce spuneti. Si pentru ca sunt propriile dvs. trairi si experiente, cu atat mai durute si mai nedrepte vi se par anumite lucruri ce li se intampla femeilor. Bineinteles ca empatizez maxim cu dvs., fiind si eu femeie, avand familie si copii, dar si anumite (muuulte) responsabilitati sociale si profesionale. Va dau dreptate in tot ce ati spus. Singura afirmatie cu care nu pot solidariza cu dvs. nici intelectual, si nici moral, este cea cu privire la faptul ca “feminismul este o innrobire a femeilor”. Din pacate, in raport cu “feminismul” in moldova, dar nu numai la noi, se face o mare eroare de interpretare, pentru ca este tratat ca avand o conotatie negativa (militantism agresiv). pe cand, Wikipedia spune simplu si mai ales corect: Feminismul este o doctrină teoretică şi de acţiune care revendică lupta împotriva inegalităţii de gen, promovând afirmarea femeii în societate prin ameliorarea şi extinderea rolului şi drepturilor sale.
Mai descifrat, F.reprezinta pledoaria pentru drepturile femeilor. Din pacate, nici cei care activeaza in domeniul drepturilor femeilor nu se prea autoidentifica ca fiind feministi, sau barem profeministi…
Confuziile mari au inceput de la simplu fapt ca exista mai multe curente in feminism, de-a lungul istoriei acestuia: de ex., F.academic, F.liberal, F.marxist, F.radical, F.socialist, F.valului I, a valului II, si postfeminismul. F.radical fiind exponentul cel mai indraznet, mai mediatizat si mai proeminent al F.valului II, este cel caruia ii mai platim “tribut” si azi pentru ca a sifonat intr-asa un hal ideea de feminism. Totodata, putine femei stiu ca, de ex., gradinitele si cresele le avem astazi gratie demersurilor feministelor socialiste din sec. XIX, iar ceea ce numim azi “protectie sociala” se datoreaza in mare parte, eforturilor conjugate ale miscarilor feministe din prima jumatate a sec. XX in spatiul anglo-american.
Ma opresc aici cu exemplele, desi sirul poate continua la nesfarsit.
Si pentru ca am simtiti o adiere nitzel acuzatoare referitor la “ce promovam”, este insa important pentru mine sa va transmit altceva, mai bine zis sa incerc sa va conving de ceva: ideea fundamentala a pledoariei pentru egalitate de gen este ca tuturor cettenilor - barbati si femei - sa li se acorde sanse egale, si ambele categorii de gen sa aiba parte de tratament egal din partea instituiilor statului, dar si a societatii per ansamblu. Pentru asta lucram noi. este o munca provocatoare, ingrata deseori, dar si cu multe satisfactii, credeti-ma.
Va multumesc pentru interventiile dvs. extrem de interesante si care nuantzeasa aspecte controversate si dificile ale demersului pentru egalitate.
Desigur ca pentru a scoate femeile la lucru era nevoie si de rezolvarea problemei “copiilor”, astfel ca gradinitile au inceput sa apara ca ciupercile. OK cred ca am fo un pic rautacioasa. Feminismul asta a incercat sa rezolve o problema, dar a creat foarte multa confuzie si inca multe alte probleme foarte mari. Ideea mea este ca nu ar trebui pur si simplu pus accentul ca este femeie, ea trebuie “abordata” pur si simplu ca o persoana. Atat. vrea sa lucreze. OK. Vrea sa stea acasa. OK. reuseste sa se implice in politica -e problema ei. dar chestia asta cu feminismul duce la o refulare, si incurca itele, in care s-au descurcat foarte bine femeile pana in sec XX. spre exemplu se stia ca barbatul este cocosul in familie, nimeni nu contesta, in schimb oricum femeia conducea neformal toate treburile gospodaresti si era cu mult mai importanta ca rol al dezvoltarii unei familii armonioase. Acum cand i se spune unei femei ca tu esti egala cu barbatul si poti sa cotcodacesti si tu, ea deja se simte refulata, si oricum femeia nu va putea canta niciodata ca cucosul. De ce sa-i atribuim niste lucruri care ea nu este in stare sa le faca.
Uitati-va ce s-a intamplat astazi. Femeia este foarte bun executor. Si de asta se profita din plin in orice strucutura juridica. Barbatul asa e mai lenes si nu se da atatea responsabilitati, sunt sigura ca daca faceti un studiu o sa vedeti ca functiile executive le detin femeile. Deci am scos femeile la lucru, dar fara sa stim cat de lunga va fi bataia si care vor fi rezultatele. Poate m-am gresit ca feminismul este o inrobire, e pana la urma o doctrina, dar rezultatul lui neoficial a fost asta. Femeia in urma asa ziselor reforme munceste dublu, iar barbatii nu muncesc nici cat au muncit.
Dna Ala, ati spus foarte bine: e important ca femeia sa fie tratata ca persoana. Si ati zis si mai bine mai departe; vrea sa lucreze, poftim; vrea sa stea acasa, ok. Pai asta si este EGALITATEA, pentru ca este vorba in acest caz de SANSE EGALE, pentru toti, pentru cei doi: barbat si femeie. iar referitor la “cine canta in casa cocosul sau gaina”, personal consider ca fiecare cuplu decide asta pentru ei si ideal ar fi ca aceste decizii sa fie luate de acel din cuplu care are mai multe competente la tema respectiva.
Femeia zilelor de azi are cu adevarat o dubla zi de munca: una la serviciu si una - acasa… Odata insa cu implicarea mai masiva a barbatului in sfera privata, adica impartirea grijelor casnice, situatia se va schimba. Doar ca va mai dura…