Da, sunt şi foarte revoltată, mai bine zis, sunt mai ales revoltată de felul în care partidele au ales să (nu) promoveze femeile.
Revoltată de felul în care partidele nu-şi respectă propriile prevederi statutare referitoare la cotele de reprezentativitate a femeilor sau alte acţiuni afirmative.
Revoltată de faptul că partidele politice din Moldova fac promisiuni mari în campanie electorală şi aşteapta ca lumea să-i creadă şi mai ales, să-i voteze, dar cum să fac asta cînd ei înşişi nu-şi respectă propriile principii şi angajamente asumate?! Cum să cred politicienilor care continuă să ignore prevederile legale naţionale, recomandările Consiliului Europei sau alte documente internaţionale ratificate de statul a cărei cetăţeană şi contribuabilă sunt?! Sunt revoltată pentru că ştiu ce merită femeile din partidele politice, dar văd ce au.
Sunt revoltată. Personal sunt absolut convinsă de faptul că interesele şi nevoile a 52% din populaţia Republicii Moldova - care o constituie femeile - merită să fie promovate şi susţinute în Parlament tot de femei. Mai mult decît atît, această „mai mult de jumătate” de populaţie, naşte şi educă copii, trimite la armată fii, sînt soţii şi fiice, merg pe drumurile ţării, cumpără servicii şi bunuri, se îmbolnăvesc, gestionează gospodării etc. Adică fac tot ce face „cealaltă jumătate” de populaţie şi ceva mai mult. Or, acest lucru ar trebui să le ofere intrinsec şi mandatul de a opina şi de a decide asupra propriei vieţi.
Sunt indignată că nu există pîrghii pentru a schimba momentan lucrurile. Şi nimănui nu-i pasă.
Sunt revoltată că în calitatea mea de activistă în domeniul promovării egalităţii de gen, sunt neputincioasă şi nu pot face azi nimic ca să schimb situaţia. Sentimentul de mînie provocat de nedreptatea flagrantă care s-a făcut în raport cu femeile din partidele politice a început să se metamorfozeze de îndată ce am făcut cîteva exerciţii de aritmetică elimentară şi am elaborat cîteva scenarii posibile, post-alegeri. În cel mai optimist caz, vom avea ce am avut, adică în jur de 22% femei în viitorul Parlament. În cel mai trist scenariu, abia de vom ajunge la 12%. Şi în acest caz, nici nu mai sunt atît de convinsă de faptul că „e de bine”.
Sunt revoltată, pentru că am realizat că la noi mai mult s-a zis şi s-a scris despre promovarea femeilor în politică, decît s-a făcut.
Aş vrea să anticipez oarecum reacţiile gender-scepticilor. Sunt şi eu de acord că lupta trebuie să fie între competenţe şi nu între sexe. Dar cunoscînd atîtea femei remarcabile din politica moldovenească pe care fie că le-am găsit pe locuri neeligibile pe liste, fie nu le-a găsit nicăieri, şi în acelaşi timp, descoperind nişte anonimi pe locuri de top…am început să mă gîndesc că în curînd femeile din politica moldovenească vor migra spre alte sfere în care competenţele şi eforturile lor să fie valorificate, fie, mai rău…îşi vor dori să se fi născut bărbat.
Admir multe dintre femeile din partide politice. Sînt multe modele demne de urmat şi care demonstrează că „se poate”, că femeile pot fi cel puţin „la fel de bune” ca bărbaţii.
Am o mare admiraţie pentru multe dintre femeile din partide politice care din varii motive s-au retras sau pentru care nu s-a găsit loc pe lista partidului.
Am o admiraţie enormă pentru cele înscrise pe listele electorale, implicate activ în campanie, cu un discurs sensibil la problematica de gen şi care cred că pot schimba ceva. Femei, care prin ceea ce fac zi de zi, „compromit” multspeculata neputinţă a femeilor.
Şi mai e ceva, tot pentru gender-sceptici… femeile de pe liste au ajuns acolo nu pentru că sunt femei, şi nici pentru loialitatea faţă de partid/ lider etc., ci pentru că au demonstrat competenţă şi expertiză, pentru că au succese în carieră, pentru că au respectul societăţii. Sunt pe liste pentru că sunt demne să fie acolo.
Daniela Terzi-Barbarosie, Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare
Dna Daniela, ţin să vă felicit pentru articolele inspirate publicate pe blog.
Ceea ce ţine de “reprezentarea” femeilor în Parlament, chiar dacă am avea, utopic gîndidu-ne, un stat în care femeile ar fi 80% din populaţie, am impresia că bărbaţii tot majoritari vor fi deputaţi. Şi aceasta pentru că femeile pe femei nu votează. Ele mai degrabă îşi vor oferi votul pentru un reprezentant al sexului TARE, nu (mai) competent. De solidaritatea masculină nu spun nimic.
Deci, masele votează percepţii/stereotipuri. Se presupune că bărbaţii sunt mai puternici, siguri, statornici, autoritari, mai competenţi în politică. De asta şi sunt votaţi/incluşi în listă.
Pentru un lider de partid nu este o “afacere” prea bună să includă jumi-juma femei-bărbaţi pe listă. Ei pun ceea ce vor vota alegătorii.
Veţi fi mirată să aflaţi criteriile maselor de acordare a votului pentru un candidat sau altul. Sunt diferite de ale dvs. sau a mele. Simplu, masele deseori votează persoane autoritare (ceea ce este un non-sens al democraţiei). Şi sunt multe astfel de exemple.
Cred că trebuie schimbate mai întîi stereotipurile “femeii” în societate şi doar apoi, liderii de partid, în baza “cererii”, vor veni cu “oferte” egale ca şi reprezentare a genului.
Multumesc mult, Vasile, pentru incurajari. Nu stiu cat de “inspirate” sunt, dar sunt sigur “trecute” prin minte si prin inima…
cat priveste felul de a vota, al femeilor si al barbatilor, in Moldova, sondaje efectuate pana acum (toate barometre de opinie publica, dar si Barometrul de gen, 2006) arata ca desi contrar opiniei multora, femeile si barbatii din Moldova nu voteaza semnificativ de diferit.
cat priveste votul pro o persoana autoritara, sutn de acord, ca oamenilor de la noi inca le “place” pumnul trantit in masa (”gratie” vechilor regimuri) si un om cu mai multa antrenalina, testosteron si implicit, agresivitate le inspira mai multa icnredere (!). Aveti dreptate, trebuie schimbate stereotipurile generale si apoi si cele strict legate de participare la luarea de ciziilor si putere. Asta si facem: incarcam sa demolam niste stereotipuri, sa demonstram ca sunt si alte modele de politician/ politiciana, ca democratia paritara nu poate fi realizata doar de o categorie de gen etc. Si nu doar noi facem asta, ci toti cei antrenati in activitati de cretere a gradului de constientizare asupra fenomenului democratiei. Suntem in plin exercitiu al democratiei. Nu poate iesi bine din prima, dar important este sa perseveram, sa fim consecventi.
Va doresc succese atunci.
Draga Ecaterina,
Vezi ca MAE a tinut cont de valoarea noastra, a femeilor, in viata politica?
Ce parere ai despre femeile-candidate incluse pe lista MAE ?
Sunt amuzante listele cu “omuletii” negri si rosii…si mai ales destul de repede te poti orienta in componenta listelor.
Regret ca unele partide au introdus femeile mai mult in partea a doua a listelor.
Pacat. Oare de ce nu au tinut cont ca FEMEILE POT REUSI ! ?
Oare cum vor vota femeile acele liste unde femeilor nu li s-a oferit sanse egale ?
Stimata dna Can,
sunt Daniela, de la Centrul “Parteneriat pentru Dezvoltare”.
Aveti perfecta dreptate, MAE a tinu cont de contributia si meritele femeilor si lista MAE vorbeste de la sine: si femei, si tineri, si femei tinere :).
Si pe noi ne ingrijoreaza faptul ca plasarea omuletzilor-femei este mai mult in partea a doua a listei… De parca nu ar fi suficient ca sunt atat de putine…le mai plasam si pe locuri neeligibile!
cat priveste votul femeilor…hm..este o nebuloasa pentru mine. Electoratul este atat de imprevizibil! Si, mai grav, se voteaza, de regula, nu un partid, si nici oferta sa electorala, ci “capul” (adica, barbatul din topul listei). Poporul nu stie sa “ceara” partidelor ca acestea sa-i satisfaca nevoile si interesele, si mai laes, cele de gen. Bineinteles ca pentru o buna parte din femei, faptul ca un lider nu crediteaza femeile din partid, inseamna mult si acest lucru este in defavoarea sa. Totodata, sunt mult prea multe femei care continua sa gandeasca stereotipic (dupa principiul “Locul femeilor este la cratitza”). Si tot atatzia barbati…
Va doresc din suflet succese in aceasta campanie electorala, si dupa. Prin prezentza dvs. si a altora ca dvs., putem demonstra ca Femeile Pot Reusi (si) in politica din Moldova!
Stiti pe mine ma deranjeaza faptul ca toti acuza intr-o parte si alta, poporul. Poporul nostru asa, poporul nostru pe dincolo. Deci se creeaza o situatie unde se manipuleaza, unde se distruge intentionat subversiv si in cel mai diabolic mod, apoi vezi Doamne poporul asta este prost si timpit la cap. Scuzati-ma dar cate divorturi se inregistrau intr-o societate traditionala cu 100 ani in urma? Daca am avea un barometru al fericirii de atunci cu acum, credeti-ma ca este foarte diferit. Cati copii se nasteau sanatosi dpdv mintal si fizic? Domnii mei, poate taranii nu stiu sa se exprime, dar va spun ce cred ei. Ei cred ca Femeia este cea mai importanta persoana in familie, chiar daca nu o recunosc oficial si formal. Ei se prapadesc daca stiu ca femeia nu este acasa sa aiba gospodaria in maini. Urmariti comentariile mele de la Liste de partid după principiul „Să dăm femeilor ce-i al femeilor, iar Cezar-ilor - ce e al lor!” partea II si veti vedea cat este de importanta femeia. Noi nu facem decat sa-i atribuim niste roluri straine ei. Si cercetati-va fiecare din voi propria familie, si ganditi-va ce inseamna cand sunteti copil de 10 ani si veniti acasa la tara, si casa este rece si mancare nu este, sau e rece si ea. Dar este rece si la propriu si la figurat. Le-am dat roluri femeilor, adica le-am dat niste responsabilitati in plus, si, ce au facut cu ele? … Au mers sa stearga mizeria asa zisilor “europenilor civilizati”. Fiindca am diminuat rolul barbatilor, care era responsabil daca necinstea o fata, sa o ia de casatorie, si se gandea de 100 de ori inainte de a face aceasta. astazi in schimb este OK ca baiatul sa sara din floare in floare, este OK sa aiba amanta si asa mai departe. ROLUL FEMEII ESTE FOARTE IMPORTANT TOCMAI INTR-O SOCIETATE TRADITIONALA. Astazi noi am facut-o roaba. Am pus-o sa lupte pe doua fronturi, simultan fara oprelisti, fara sarbatori. Voi credeti ca egalitatea in genuri cu privire la varsta de pensionare este asa de dragul femeii. Are un scop foarte clar economic. Sa mai plateasca impozite pana isi da duhul cu totul. Nici o femeie nu este fericita ca trebuie sa mai lucreze inca doi ani pana la varsta de pensionare. Spuneti-mi macar o femeie care este fericita cu aceasta lege, de a echivala varsta de pensionare. Dar stiu o multime de femei care se roaga sa cada sub varsta actuala de pensionare si urmaresc foarte atent toate promovarile voastre.
Sunt de acord, din nou cu dvs., pana la un anumit punct. Este dureros de adevarat ca tranzitia prelungita nu a avantajat defel femeile, dimpotriva - a multiplicat rolurile femeilor, le-a [us pe umeri si mai multe responsabilitati si griji, făcându-le situaţia mai dificilă . În multe cazuri au devenit „şi tată şi mamă” pentru că au fost nevoite să preia toate responsabilităţile de la partenerii lor, plecaţi de acasă la muncă sau uneori refugiaţi în alcool. Numarul creselor a scazut ingrozitor, la gradinitze sunt cate 35-40 copii in grupe, iar îngrijirea copiilor în regim privat este un lux. Implicarea socială şi politică a femeilor este considerată redusă pentru că, în lumea noastră, a creşte copiii, a îngriji bătrânii, a reproduce biologic şi cultural societatea nu face parte din social şi nu are relevanţă politică.
După ce au fost sistematic neplătite pentru muncă - s-au risipit prin Europa si CSI. Ca să poată trimite un ban acasă, s-au înstrăinat, de familie, copii si tara. neregasindu-se pe agenda politica a statultui si nici a partidelor de opozitie, femeile au inceput sa creada ca problemele cu care se confrunta, ca femei, mame si sotii, salariate sau somere, bolnave sau pensionate, nu mai conteaza. Si nici femeile nu mai conteaza.
pana aici am fost dureros de “de acord” cu dvs.
O sa incerc doar sa schimb putin perspectiva reductionista de abordare a unor transformari la nivel de politici (care s-au produs, sau inca se vor produce) cu impact de gen. Pentru ca ati dat exemplul pensiilor, ramanem la aceasta tema. Ceea ce percepem noi imediat, este marirea numarului de ani pe care femeiai este “obligata” sa-i munceasca in favoarea statului. In contextul principiilor egalitatii de gen, si in spetza, a eliminarii diferentelor de venit intre femei si barbati, esenta schimbarilor in sistemul de pensii este insa cu totul alta. O sa incerc sa explic putin. Femeile si barabtii isi aduc aportul diferit la bunastarea unei tari. Mult din acest “diferit” se datoreaza promordial faptului ca femeile nasc si ingrijesc copii. Multe muncesc din greu în gospodării agricole, ca lucrători familiali neremuneraţi; munca lor nu este inclusă în PIB si nu ofera nici un fel de protectie sociala; in plus, suntconsiderate neproductive.
Ele fac, in ultimii ani, mai multa şcoală (aproximativ 59,6% dintre absolvenţii de învăţământ superior în ultimii ani sunt femei). Domeniile pentru care se pregătesc oferă status social mai scăzut şi bani mai puţini (învăţămîntul, sănătatea, prestarea serviciilor). Drept urmare, decalajele salariale sunt mari; in cazul pensiilor ele sunt şi mai mari pentru că diferenţa este accentuată de faptul că femeile întrerup mai des activitatea pentru a naşte şi creşte copiii şi drept urmare au contribuţii mai mici. Sa descifrez:
1) prin faptul ca au traditional salariul mai mic decat al barbatilor (in medie, 72% din salariul unui barbat), femeile respectiv cotizează mai puţin pentur fondul de pensii.
2) pentru ca mai si nasc, mai si ingrijesc copiii pana acestia intra in sistemele educationale, dar si atunci, periodic, concediile de ingrijire a copilului bolnav, ele “dispar” periodic. Deci, iarasi nu isi “aduc contributia” (grosso modo) la fondul de pensii…
3) pentru ca daca, doamne fereste, se intampla sa aiba un copil invalid, tot ea este cea care isi abandoneaya cariera, si il ingrijeste (stiti bine care si mai ales cum este “grija”statutlui nostru pentru asemenea copii). di nou, nu cotizeaza…
4) pentru ca daca batranii din familie au nevoie de ajutor, tot femeia este cea care ii ingrijeste, deseori fiind nevoita sa-si schimbe serviciul la unul cu program redus (deci, mai prost platit). Si iarasi, are un aport mai scăzut la fondul de pensii.
Ce avem in consecinta? La varsta de pensionare, între femei şi bărbaţi există chiar o mai mare diferenţă de venit decît a fost în perioada angajării propriu-zisă. De ce? Simpu…pentru că femeia a cotizat mai puţin pentru fondul de pensii!
Bineinteles ca egalarea varstei de pensionare sau cresterea vîrstei de pensionare a femeilor este percepută ca fiind în defavoarea femeilor, din păcate. Obosite şi nepreţuite, abia aşteaptă să se pensioneze. Dar analizată fiind problema anume aşa cum am încercat eu mai sus să o fac, putem scoate in evidenţă aspecte mult mai profunde şi mai fundamentale ale acesteia.
Deci vreti sa spuneti ca dupa ce sunt obosite dupa 30-35 ani de munca trebuie sa mai lucreze inca ca sa fie egal in cotizatii cu barbatul? Asta eu sa inteleg? Dar de ce nu puneti problema in felul urmator: Spre exemplu sa aiba un adaos la pensie daca a crescut mai multi copii? Sau daca a castigat un grant pentru comunitate? Sau daca este profesor, in dependenta de grade si de copii olimpici?
Eu sunt consilier orasanesc unde avem problematica intrebare cui sa acordam ajutor material. Si ce se intampla ca o pensionara care toata viata trait singura, fara acreste copii si sa-si bata capul de probleme, fara sa fie angajata mult la lucru decat perioade scurte, a benefiaciat de ajutor in defavoarea unei femei harnice care a crescut copii si a muncit toata viata?
Sau daca femeia vrea o pensie mai mare sau sa lucreze mai mult pur si simplu trebuie sa i sa se explice aceste aspecte si sa aleaga ea singura. Eu ca femeie vreau sa aleg singura cand vreau sa ma pensionez desigur ca cu modificarile de rigoare- o pensie mai mica. Da spuneti-mi si asemenea aspect. Daca moare un om cu doi ani inainte de pensionare, ce are el ca toata viata a transferat contributii la Fondul social de stat? Nimic. Cu privire la vicii, care a fost efectul femninsmului? S-au echiavalat fetele la baut alcool si la fumat. asta e bine? Mai ales cand trebuie sa nasca copii sanatosi? dar si sa-i mai creasca? aceste sunt probleme adevarate si profunde, dar in ce priveste remunerarea, pur si simplu se poate de aprobat o lege, unde femeile la pensionare sa li se acorde un 30% adaos. E simplu nu-i asa. Dar noi complicam din ce in ce mai mult vezi ca avem standarte europene, avem nu stiu ce legi, care scumpa mea Dana nu vor apara cu adevarat interesele femeilor.
Imi plac multe dintre solutiile dvs. pentru cateva probleme majore cu care ne confruntam. Din pacate, elaboratorii de politici nu gandesc atat de creativ si de “in favoarea” femeilor…
Cat priveste efectele “colaterale” ale emanciparii si ale feminismului, bineinteles ca, asa cum se intampla si cu alte fenomene…, pe linga binele pe care l-au adus si inca il mai aduc, au loc si multe altele, cu impact negativ asupra atitudinilor, comportamentelor si starilor afective ale oamenilor - barbati si femei.
Hm..legile importate. da, sunt si ele o problema, dar nu pentru ca nu ar fi bune, ci pentru ca in cazul legilor, contextul conteaza enorm, la fel ca implementarea lor, si, poate mai important, cunoasterea lor de catre populatie. La aproape 2 ani de la adoptarea Legii cu privire la Efalitatea intre femei si barbati (februarie 2006), procentul celor care cunoasteau ca exista barem aceasta lege, era de aproape 60%, iar dintre cei care ziceau ca stiu ca exista legea, nu stiau ce anume zice… (in proportie de peste 80%). Trist, nu?
Hello! Please e-mail me your contacts. I have a question webmaster@bravto.ru” rel=”nofollow”>……
Thank you!!!…